Autentificare   |   Cumparaturi   |   Contact    
 

ROLUL EXAMENULUI PSIHOLOGIC IN REORIENTAREA PROFESIONALA A PERSOANELOR DISPONIBILIZATE – LUCRARE DE DISERTATIE

ROLUL EXAMENULUI PSIHOLOGIC IN REORIENTAREA PROFESIONALA A PERSOANELOR DISPONIBILIZATE – LUCRARE DE DISERTATIE 


50,00 lei cu TVA

ROLUL EXAMENULUI PSIHOLOGIC IN REORIENTAREA PROFESIONALA A PERSOANELOR DISPONIBILIZATE – LUCRARE DE DISERTATIE

 

 

 

 

Numar de pagini: 55

Diacritice: Da

Format: Word

Prezentare Power Point: Nu

Pret: 50 lei

 

 

DESCRIERE:

 

 

CUPRINS

CAPITOLUL I. Educatia adultilor, educatia permanenta, educatia de-a lungul intregii vieti

Notiuni introductive

            Ce este educatia adultilor

            Raporturile educatiei adultilor cu alte tipuri de educatie

 

CAPITOLUL II. Aspecte psihologice de pe piata muncii

2.1              Somajul : intre drama si normalitate

2.2              Somerul, subiect al masurilor active de combatere a somajului

2.3              Mentalitati caracteristice ale personalului disponibilizat

2.4              Stari psihologice caracteristice persoanelor disponibilizate

 

CAPITOLUL III. Informare si consiliere profesionala- aspecte teoretice

3.1              Informarea profesionala- definitie

3.2              Consilierea profesionala- definitie

3.3              Tipuri de consiliere

3.4              Principiile de baza ale activitatii de consiliere profesionala

 

CAPITOLUL IV. Examenul psihologic in reorientarea profesionala

4.1              Reorientarea profesionala- aspecte teoretice

4.2              Despre examenul psihologic

4.3              Examenul psihologic in reorientarea profesionala

      4.3.1. Testarea psihologica in reorientarea profesionala

                      4.3.1.a Elemente psihologice ce influenteaza reorientarea profesionala

-          Activitatea umana

-          Personalitatea

-          Temperamentul

-          Aptitudinile

      4.3.2. Interviul in procesul de reorientare profesionala

CAPITOLUL V. Proiect de cercetare

5.1 Aspecte metodologice

5.1.1. Obiective

5.1.2. Ipoteze

5.1.3. Operationalizarea conceptului

5.1.4. Metode si procedee utilizate

5.1.4.1.            interviul focalizat

5.1.4.2.            chestionarul de opinie

5.1.4.3.            BTPAC

5.1.4.4.            chestionarul INTEROPTIONS

5.1.5. Descrierea lotului de subiecti

5.1.6. Locul si perioadele de desfasurare a cercetarilor

5.2 Descrierea cercetarii propriu-zise

 

CAPITOLUL VI. Concluzii

6.1 Prezentarea, prelucrarea si interpretarea rezultatelor cercetarii

6.2. Concluzii

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

 

EXTRAS DIN LUCRARE:

 

Terminologia care descrie educaţia adulţilor, ca si practica corespunzătoare s-a diversificat în ultimul timp. Vom remarca mai întâi faptul ca documentele organismelor internaţionale pun adesea semnul egalitaţii între educaţia adulţilor şi educaţia permanentă. Astăzi, se vorbeşte de educaţia permanentă, de formarea profesională, industrială , agricolă, de formare profesională superioară, cursuri de alfabetizare, şcoli secundare serale, studii universitare serale, invăţământ axat pe nevoile colectivităţii, educaţia femeilor, a tinerilor, a vârstnicilor (vârsta a treia), a consumatorilor, educaţia referitoare la sănătate si nutriţie, pace, mediu. Faţă de diversitatea serviciilor oferite, ţinând seama de amploarea conţinuturilor şi a scopurilor, a metodelor şi nivelurilor de învatare, pe de o parte, se poate spune că s-a fondat toată această activitate printr-o singură şi aceeaşi expresie: „educaţia adulţilor”. O acţiune coerentă, independentă, dar şi permanentă.

Câteva argumente, deplin insuşite, pledează pentru acceptarea acestei sintagme ca un moment deosebit in viata individului, dar si ca o acţiune continua, permanenta. Întâi, aspect deja discutat, adultul care invata se diferentieaza de copil sau tanar prin câteva caracteristici: el si-a consumat deja responsabilitatile sociale si profesionale si culturale. Iar mecanismele invatarii la adulţi sunt deosebite de cele ale tinerilor. In al doilea rând, educaţia adulţilor s-a instituţionalizat, fiind acompaniata de o intensificare a schimburilor intre diverse organisme si instituţii la nivel naţional si internaţional, rezultând schimburi de metodologii, experienţe, modele de organizare. S-a ajuns la o viziune globala ce caracterizează demersul. Astfel, se recunoaşte o anumita specificitate a acestor servicii oferite de societatea oamenilor. Cea mai caracteristica e aceea sa se întindă pe toata durata vieţii. Educaţia adulţilor pare sa fie parte dintr-un sistem mai larg.

Educaţia adulţilor ne apare insa, mai ales, ca un factor important al democratizării vieţii sociale si ca un mijloc pentru exercitarea dreptului la educaţie al fiecărui individ. Democratizarea educaţiei si educaţia permanenta sunt deci inseparabile, formează un continuu educativ, pentru toţi, fara distincţie, proces început cu educaţia iniţiala si continuând toata viata. Educaţia adulţilor este deci nu numai o tehnica, o stiinta, ci si o mişcare sociala pentru a-i ajuta pe oameni sa-si inteleaga locul in societate, făcându-i capabili sa se adapteze cerinţelor acestui secol, solicitărilor lumii contemporane, sa devină mai echilibraţi, mai eficienţi.

Definiţiile date educaţiei adulţilor sunt axate, cele mai multe, pe satisfacerea nevoilor indivizilor (de a-si atinge experienţa personala, de a-si putea exprima personalitatea, de a-si atinge telurile personale, de a se adapta lumii in care trăiesc, de a depune un efort personal pentru a se schimba). Desigur, angajarea integrala a individului in procesul dezvoltării sale e absolut necesara, numai ca aceasta nu trebuie sa însemne pulverizarea acţiunilor educative intr-o zona exterioara sau opusa contextului social. Exista o unitate si o reciprocitate individ- societate. Educaţia adulţilor are deci un caracter global, integrator, vizând formarea omului- întreaga viata- pentru participarea la viata sociala. E o modalitate de formare si promovare personala intr-o societate care va oferi posibilitatea fiecărui individ sa trăiască plenar, sa trăiască frumos. Educaţia adulţilor este deci cauza întregii societati. Ştefan Barsanescu (1968) o considera, de pe aceasta poziţie, ca fiind „etajul al treilea al culturalizării omului, alături de şcoala si universitate”, adică un proces de formare ideologica si politica, de extindere a orizontului cultural si profesional, de intensificare a vieţii interioare a adultului. Mulţi dintre cercetătorii domeniului considera ca pedagogia este chemata sa lichideze- nejustificata nici teoretic, nici practic- aplicativ- dintre educaţia şcolara si cea a adulţilor.

 

 

 

PREDAREA SE FACE PE CD, PRIN MANDAT POSTAL RAMBURS (PLATA SE FACE LA POSTA), INSA SE POATE AJUNGE SI LA ALTA MODALITATE DE LIVRARE (PE MAIL)

 

PLATA SE FACE LA RIDICAREA COLETULUI.

 

 

 

Nu exista nici un comentariu inca.

30 produse asemanatoare:

Cos de cumparaturi

Fara produse

Livrare 0,00 lei

TVA 0,00 lei

Total 0,00 lei

* TVA Inclus

Plateste    

» Produse noi