Autentificare   |   Cumparaturi   |   Contact    
 

ASPECTELE ACTIVITATII PERCEPTIVE ALE COPIILOR CU DEFICIENTA MINTALA USOARA COMPARATIV CU COPIII NORMALI

ASPECTELE ACTIVITATII PERCEPTIVE ALE COPIILOR CU DEFICIENTA MINTALA USOARA COMPARATIV CU COPIII NORMALI

ASPECTELE ACTIVITATII PERCEPTIVE ALE COPIILOR CU DEFICIENTA MINTALA USOARA COMPARATIV CU COPIII NORMALI


50,00 lei cu TVA

ASPECTELE ACTIVITATII PERCEPTIVE ALE COPIILOR CU DEFICIENTA MINTALA USOARA COMPARATIV CU COPIII NORMALI

 

Numar de pagini: 40

Diacritice: Da

Format: Word

Prezentare Power Point: Nu

Pret: 50 lei

 

 

DESCRIERE:

 

 

CUPRINS

CAPITOLUL 1

DEFICIENŢA MINTALĂ

Introducere……………………………………………………………………………pag

1.1. Delimitări conceptuale….………………………………………………. pag

        1.2. Psihodiagnoza deficienţei mintale ………………………………………pag

1.3.Principalele trăsături de specificitate……………………………………..pag

1.4.  Cauzele deficienţei mintale……………………………………….……..pag                                  

1.5. Formele deficienţei mintale……………..…………………………….pag

1.5.1.Deficienţa mintală uşoară…………….……………………..pag

1.5.2.Deficienţa mintală moderată……….……………………….pag

1.5.3.Deficienţa mintală severă…….…………………………….pag

1.5.4. Deficienţa mintală profundă ……………………………….pag

1.5.5.Deficienţa mintală de severitate nespecificată…………..… pag

 

CAPTOLUL 2

PERCEPŢIA ŞI ACTIVITATEA PERCEPTIVĂ

 

2.1. Definire……………………………………………………………………..pag

2.2. Legile  percepţiei……………………………………………………………pag

2.3. Fazele procesului perceptiv………………………………………………….pag

2.4. Formele percepţiei.  Criterii de clasificare…………………………………..pag

2.4.1. Percepţiile vizuale…………………………………………….pag

2.4.2.Percepţiile auditive……….……………………………….pag

2.4.3.Percepţia gustativă…….……………………………………pag

2.4.4.Percepţia olfactivă………………………………………….pag

2.5. Percepţia ca formă specifică de activitate şi factorul bazal de reglare a     

 activităţii……………………………………………………………………..pag

CAPITOLUL 3

PARTICULARITĂŢILE PERCEPŢIEI COPILULUI NORMAL

 

3.1. Particularităţile percepţiei copilului normal cu vârsta cuprinsă între 0-1 an …….pag

3.2. Particulariţăţile percepţiei copilului normal cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani…….pag

3.3. Particularităţile percepţiei copilului normal cu vârsta cuprinsă între 3-67 ani…...pag

3.4. Particularităţile percepţiei copilului normal cu vârsta cuprinsă între 67-1011 ani…………………………………………………………………………………..pag

 

CAPITOLUL 4

SPECIFICUL PERCEPŢIEI COPILULUI DEFICIENT MINTAL

 

4.1.Deficienţele analizei şi sintezei………………………………………..pag

4.2.Perceperea obiectelor şi imaginilor……………..……………………..pag

4.3.Constanţa  formă şi mărime………………..………………………….pag

4.4.Iluziile…………………………………………………………………pag

 

CAPITOLUL 5

ASPECTE ALE METODOLOGIEI CERCETĂRII

5.1. Ipotezele şi obiectivele cercetării………………………………………………….pag

5.2. Metodologia cercetării……………………………………………………………..pag

            5.2.1. Eşantionul de subiecţi……………………………………………………pag

            5.2.2. Descrierea probelor utilizate…………………………..…………………pag

5.3. Interpretarea rezultatelor…………………………………………………………..pag

5.3.1. Interpretarea cantitativă la proba obiect-fondul percepţiei………………pag

5.3.1.1. Rezultatele obţinute de subiecţii cu deficienţă mintală  la proba

       obiect-fondul percepţiei…………………………………………………pag

5.3.1.2. Rezultatele obţinute de subiecţii normali la proba obiect-fondul percepţiei………………………………………………………………..pag

5.3.2. Interpretarea calitativă la proba obiect-fondul percepţiei………………pag

5.3.2.1. Interpretarea calitativă la proba obiect-fondul pentru subiecţi cu deficienţă mintală……………………………………………………pag

5.3.2.2.Interpretarea calitativă la proba obiect-fondul pentru subiecţi normali…………….……………………………………………………pag

5.3.3. Interpretarea cantitativă la proba constanţa formei………………………pag

5.3.3.1. Rezultatele obţinute de subiecţii cu deficienţă mintală la proba constanţa formei……………………………………………..…….pag

5.3.3.2. Rezultatele obţinute de subiecţii normali la proba constanţa formei……………………………………………………………..…….pag

5.3.4. Interpretarea calitativă la proba constanţa formei………..………………pag

5.3.4.1. Interpretarea calitativă la proba constanţa formei pentru subiecţi cu deficienţă mintală……………………………………………………pag

5.3.4.2. Interpretarea calitativă la proba constanţa formei pentru subiecţi normali…………….…………………………………………………pag

5.3.5. Interpretarea cantitativă la proba imagini lacunare……………………...pag

5.3.5.1. Rezultatele obţinute de subiecţii cu deficienţă mintală la proba imagini lacunare…………………………………………………..…….pag

5.3.3.2. Rezultatele obţinute de subiecţii normali la proba imagini lacunare………………………………………………………..…….pag

5.3.6. Interpretarea calitativă la proba imagini lacunare………..………………pag

5.3.6.1. Interpretarea calitativă la proba imagini lacunare pentru subiecţi cu deficienţă mintală……………………………………………………pag

5.3.61.Interpretarea calitativă la proba imagini lacunare pentru subiecţi normali…………….……………………………………………………pag

 

Concluzii ………………………………………………………………………………pag

Bibliografie…………………………………………………………………………….pag

Anexe…………………………………………………………………………………..pa

 

 

EXTRAS DIN LUCRARE:

Literatura de specialitate precizează unele trăsături specifice ale debilităţii mintale. Acestea sunt: rigiditatea, vâscozitatea genetică,  heterocronia, fragilitatea construcţiei personalităţii şi fragilitatea conduitei verbale.

Rigiditatea reprezentărilor mintale, a operaţiilor gândirii ori a reacţilor emoţionale, verbale sau comportamentale constituie una din cele mai evidente manifestări căpătând, în formele extreme conotaţii psihopatologice. Fenomenul ar putea fi cauzatde alterarea echilibrului dinamic al proceselor nervoase fundamentale(excitaţia şi inbihiţia), ceea ce ar conduce la anomalii ale activităţiielectrice normale a cortexului cerebral, ori de opcizare a graniţelor dintre diverse arii corticale ( în pricipal dintre cele de proiecţie primară şi cele de asociaţie). Pe de altă parte, reflectă disfuncţionalităţi zonale sau sistemice datorate unor anomalii precum deficienţe senzoriale, insuficienţe perceptive şisau cognitive ale reprezentării, tulburări mnezice, distorsiuni la nivelul complexului afectiv-motivaţional, patternuri acţionale şi comportamentale vicioase , carenţe ale experienţei de viaţă, tulburări de personalitate. Dacă, din punct de vedere simptomatologic, rigiditatea constituţională şi cea cauzată  de diverse disfuncţionalităţi psihice se exprimă prin reacţii relativ asemănătoare, afectarea patologic  a dinamicii corticale are consecinţe mult mai grave şi mai stabile decât, de pildă, perseverarea într-un anumit tipar verbal sau comportamental. Din acest motiv, rigiditatea specifică deficientului mintal nu se rezumă la simple acte reinterative în sfera cogniţiei, comunicării sau activităţii, ci caracterizează întreaga viaţă psihică a acestuia, fiind, prin urmare, intrimsecă deficienţei respective. La alte categorii de persoane cu dizabilităţi, rigiditatea conduitei cognitive şisau acţionale se poate origina nu numai într-o exacerbare a reacţiilor circulare (primare, sedundare, terţiare) cu rol în păstrarea fiabilităţii unor deprinderi vitale (de prehensiune, de locomoţie, de orientare spaţio-temporală, de engramare ori de operare mintală etc.), ci şi în insuficienţa mijloacelor de adaptare rapidă şi flexibilă datorată constrângerilor impuse de către deficienţă (generalizări pripite ale materialului perceptiv la deficienţii senzoriali, preferinţa balbicilor pentru perifrazare). Fiind efect al deficienţei şi, în consecinţă, şi al handicapului asociat, rigiditatea conduitei (mintale sau acţionale) este extrinsecă acestora, deci mult mai permeabilă la intervenţiile de tip psihopedagogic. La deficientul mintal, inerţia oligofrenică se concretizează în rigiditatea reacţiilor adaptative şi comportamentale, în  insuficienta adecvare a acestor reacţii la schimbările permanente ce se produc în mediul înconjurător.

Inerţia generalizată şi persistentă a deficientului mintal nu are nimic în comun cu perseverările (mintale, verbale, psihomotorii etc) ale persoanei normale, poate doer o asemănare simptomatologică superficială. Gh. Radu (1999, p.100) opina că “inreţia patologică sau oligofrenică şi vâscozitatea genetică reprezintă, de fapt, manifestări, în planuri diferite însă, ale aceluiaşi fenomen — rigiditatea vieţii psihice în general. În această perspectivă, am putea afirma chiar că, în fond, vâscozitatea genetică este o inerţie patologică a dezvoltării, dar şi că inerţia patologică poate fi considerată, la rândul său  o vâscozitate a reacţiilor. Rigiditatea este considerată de J. S. Kounin ca particularitate definitorie ce se bazează pe costatarea că, spre deosebire de copil, adultul  are un număr mai mare de “regiuni psihologice”, dar graniţele dintre aceste regiuni devin tot mai rigide pe măsura înaintării în vârstă. Aceste regiuni limitează influenţa funcţională din partea teritoriilor învecinate, determinând o inerţie tipică la nivelul întregii activităţi psihice.Pentru deficienţi de intelect, regiunile respective sunt pregnant rigide şi nu permit  schimbul funcţional normal dintre ele, corespunzător vârstei cronologice. Ulterior, în planul biologic rigiditatea a fost extinsă de unii autori, şi asupra modului cum funcţioneză unele procese psihice ca: rigiditatea gândirii, a memoriei, a limbajului, a comportamentului, etc.  .

            Altă caracteristică, subliniează că debilul mintal nu poate  atinge stadiul gândirii formale, dată fiind neterminarea (psihică) construcţiei sale şi, de aici, prezenţa vâscozităţii genetice, ca trăsătură specifică. Acest concept exprimă o încetinire obiectivă a derulării proceselor psihice, fapt ce creează impresia existenţei unor “mecanisme înpotmolite, a unei curgeri vâscoase, ‘cleioase’ la nivelul procesului gândirii”; rezultatul este cel al scăderii performanţelor intelectuale. Simptomatologic se concretizează în dificultatea deficientului mintal de a progresa de la niveluri inferioare ale operaţionaltăţii mintale , la niveluri superioare. Acest fenomen se caracterizează prin încetinirea progresivă a dezvoltării mintale concomitent cu revenirea periodică la stadii devenite caduce, deoarece se automatizează “demersurile utilizate prea mult timp şi tind să reapară chiar atunci când demersuri de nivel superior au devenit posibile” (Inhedler, 1963, p.193, după Buică).

 

 

 

 

PREDAREA SE FACE PE CD, PRIN MANDAT POSTAL RAMBURS (PLATA SE FACE LA POSTA), INSA SE POATE AJUNGE SI LA ALTA MODALITATE DE LIVRARE (PE MAIL)

 

PLATA SE FACE LA RIDICAREA COLETULUI.

 

 

 

Nu exista nici un comentariu inca.

30 produse asemanatoare:

Cos de cumparaturi

Fara produse

Livrare 0,00 lei

TVA 0,00 lei

Total 0,00 lei

* TVA Inclus

Plateste    

» Produse noi