Autentificare   |   Cumparaturi   |   Contact    
 

AGRESIVITATEA LA FEMEI

AGRESIVITATEA LA FEMEI

AGRESIVITATEA LA FEMEI


50,00 lei cu TVA

AGRESIVITATEA LA FEMEI

 

Numar de pagini: 63

Diacritice: Da

Format: Word

Prezentare Power Point: Nu

Pret: 50 lei

 

 

DESCRIERE:

 

 

CUPRINS

INTRODUCERE

 

CAPITOLUL I

AGRESIVITATEA

I.1. Definire

I.2. Formele agresivităţii

I.3. Teorii asupra agresivității

I.4. Surse de influenţare a agresivităţii

I.5. Reducerea agresivităţii

 

CAPITOLUL II

AGRESIVITATEA LA FEMEI

II.1. Caracteristici comportamentale și de personalitate ale femeilor agresive

II.2. Agresivitatea femeilor în familie

II.3. Agresivitatea femeilor în societate și la locul de muncă

II.4. Metode de reducere a agresivității la femei

 

CAPITOLUL III

STUDII DE CAZ

 

CONCLUZII

 

BIBLIOGRAFIE

 

EXTRAS DIN LUCRARE:

Personalitatea criminală a reprezentat obiectul de studiu a numeroşi specialişti în domeniul psihologiei judiciare. Se diferenţiază patru categorii de criminali, folosindu-se drept criteriu modul în care personalitatea infractorului afectează comportamentul criminal: criminali socializaţi, criminali nevrotici, criminali psihotici, criminali sociopaţi.

Criminalii socializaţi sunt cei care prezintă tulburari emoţionale mult mai mult decât oricare persoană care nu a comis infracţiuni. Ei devin criminali în urma impactului social în cadrul căruia învaţă reguli şi valori deviante. Aceşti criminali apar mai mult drept violatori ai proprietăţii decât criminali violenţi.

Criminalii nevrotici sunt cei care, în general, comit acte infracţionale datorită compulsiunilor nevrotice. Nevroticii sunt conştienţi că există ceva rău în ceea ce priveşte gândirea şi comportamentul lor. Principalul simptom al nevrozei este anxietatea care poate fi exprimată în mod direct sau indirect. Criminalii nevrotici sunt indivizii care devin criminali datorită distorsiunilor personalităţii precum şi distorsiunilor percepţiilor asupra lumii din jurul lor.

Criminalii psihotici sunt indivizii cu dezordini severe ale personalităţii, care au o percepţie complet distorsionată asupra societăţii şi lumii din jurul lor. Ei sunt înclinaţi să comită în special acte de violenţă, inclusiv omorul.

Criminalii sociopaţi sunt caracterizaţi printr-o personalitate egocentrică. Datorită marilor tulburări de caracter, ei pot uşor victimiza pe alţii cu un minimum sentiment de anxietate sau vinovăţie. Deşi cei mai mulţi dintre cei care comit acte antisociale prezintă elementul sociopatic, nu poate fi concluzionat că toţi criminalii sau infractorii sunt clar sociopaţi 1 .

Cunoaşterea cât mai exactă a profilului personalităţii infractorului permite în primul rând organizarea unui program diferenţiat şi individualizat de reeducare, recuperare şi reinserţie socială.

Cunoaşterea acestui profil sprijină organele judiciare în finalizarea acţiunii lor de stabilire a adevărului şi de soluţionare legală a cauzelor. Totodată, se pot organiza acţiuni cu caracter preventiv, pentru a evita favorizarea unor situaţii de factură criminogenă.

 

Fundamentarea prezenţei psihologiei judiciare pe terenul dreptului este demonstrată de faptul că înainte de a fi existat raporturile de drept în societate au evoluat raporturi naturale interumane cu conţinut şi motivaţie psihologică, interesele părţilor fiind determinate de motivaţie şi scopuri energizate de mobilizarea voinţei fizice şi psihice a agenţilor de drept precedate sub aspect cognitiv de complexele procese de deliberare sub aspectul prevederii şi anticipării urmărilor.1

În sens explicativ ne vom opri asupra instituţiei cardinale a raportului de drept , voinţa, a cărei etiologie este primordial psihologică. Actele juridice din toate timpurile sunt rezultatul voinţei juridice, înţelegeri ale agentului de drept, în literatura juridică straină plecându-se de la principiul libertăţii contractuale în sensul ei cel mai larg care se bazează pe conceptul de libertate şi iniţiativă individuală a agentului juridic. Agentul juridic, pentru a-şi exprima libertatea contractuală are garantată exprimarea voinţei libere prin producerea efectelor juridice, bazat pe conceptul psihologic de voinţa. Voinţa juridică este o categorie cardinală de care depinde evoluţia întregii ordini judiciare şi include o corelare între voinţele private la nivelul domeniului privat şi voinţa colectivă la nivelul instituţiei statale şi societăţii civile. Voinţa juridică exprimată în acte juridice consensuale trebuie însa să se manifeste în afara oricăror vicii de consimţământ.

În ultimă instanţă , a decide dacă un act este valabil din punct de vedere al exprimării voinţei sale înseamnă analiza psihologică introspectivă. Metodele utilizate în prezent sunt relative cu privire la aceste aspecte. Sistemul probator clasic nu poate realiza întotdeauna acest obiectiv fundamental, teama rezultând din existenţa actelor juridice simulate.

Cunoştinţele de psihologie juridică contribuie, în dreptul penal,la aprecierea elementelor de culpă, vinovăţie,intenţie, prevedere, starea emoţională, conduita simulată, responsabilitatea şi, în genere , prin transparenţa către subiectivul existent sub învelişul normei juridice, ajută la o bună dozare a pedepselor şi o justă încadrare a faptelor.

 

 

 

 

PREDAREA SE FACE PE CD, PRIN MANDAT POSTAL RAMBURS (PLATA SE FACE LA POSTA), INSA SE POATE AJUNGE SI LA ALTA MODALITATE DE LIVRARE (PE MAIL)

 

PLATA SE FACE LA RIDICAREA COLETULUI.

 

 

 

Nu exista nici un comentariu inca.

30 produse asemanatoare:

Cos de cumparaturi

Fara produse

Livrare 0,00 lei

TVA 0,00 lei

Total 0,00 lei

* TVA Inclus

Plateste    

» Produse noi