Autentificare   |   Cumparaturi   |   Contact    
 

ROLUL PROFESORULUI ÎN CONSTRUIREA AUTONOMIEI ELEVULUI

ROLUL PROFESORULUI ÎN CONSTRUIREA AUTONOMIEI ELEVULUI


50,00 lei

ROLUL PROFESORULUI ÎN CONSTRUIREA AUTONOMIEI ELEVULUI

 

 

Numar de pagini: 112

Diacritice: Da

Format: Word

Prezentare Power Point: Nu

Pret: 50  lei

 

 

DESCRIERE:

CUPRINS:

Argument………………………………………………………………………………………..5

Capitolul I: Şcoala şi profesorul – elemente hotărâtoare ale formării individului…….7

I.1 Şcoala ca organizaţie socială………………………………………………..8

I.2 Climatul şcolii……………………………………………………………….11

I.3 Profesia de profesor…………………………………………………………14

            I.3.1 Funcţiile profesorului……………………………………………………..15

                  I.3.2 Rolurile profesorului……………………………………………………...17

            I.3.3 Competenţele profesorului………………………………………………..21

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………..24

Capitolul II : Adolescenţa – vârsta ingrată sau vârsta de aur?…………………………25

II.1 Adolescenţa – problemă socială…………………………………………...26

II.2 Dificultatea fixării în timp a adolescenţei………………………………...27

II.3 Dezvoltarea fizică a adolescenţilor………………………………………..29

II.4 Dezvoltarea intelectuală a adolescenţilor…………………………………32

II.5 Afirmarea personalităţii adolescenţilor…………………………………..36

II.6 Dificultatea activităţii educative cu adolescenţii…………………………41

            II.6.1 Adolescenţii au nevoie de afectivitate…………………………...41

            II.6.2 Însoţire, nu tutelare………………………………………………42

bibliografie………………………………………………………………………………..44

CAPITOLUL III: Educaţia pentru autonomie – responsabilitate a profesorului contemporan……………………………………………………………………………………45

III.1. Delimitări conceptuale…………………………………………………..46

III.2. Termeni corelativi conceptului de autonomie………………………….47

III.3. Responsabilitatea didactică……………………………………………..49

III.4. Perspectiva interculturală asupra autonomiei ca scop al educaţiei…..51

III. 5. Construirea autonomiei elevului – una din responsabilităţile profesorului……………………………………………………………………………..53

III. 5.1. Relaţia pedagogică – premisă a construirii autonomiei elevului…………………………………………………………………………...54

                       III. 5.2. Autoritatea profesorului şi autonomia elevului……………...55

            III. 5.3. Comunicarea didactică şi rolul ei în construirea autonomiei elevului……………………………………………………………..59

III. 5.4. Construirea autonomiei elevului prin sistemul de recompense şi pedepse………………………………………………………………………66

III. 5.5. Efectele expectanţelor profesorului asupra autonomiei elevului…………………………………………………………………………68

                       III. 5.6. Concluzii………………………………………………………71

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………….73

CAPITOLUL IV: Prezentarea rezultatelor cercetării……………………………………….75

IV.1 Obiectivele cercetării……………………………………………………..76

IV.2 Ipotezele cercetării………………………………………………………..76

IV.3 Prezentarea eşantioanelor………………………………………………..77

IV. 4 Operaţionalizarea conceptelor…………………………………………..84

IV. 5 Prezentarea instrumentelor……………………………………………..85

IV. 6 Procedura…………………………………………………………………85

IV. 7 Rezultatele obţinute………………………………………………………86

IV. 8 Concluziile cercetării…………………………………………………....102

În loc de concluzie…………………………………………………………………….104

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ……………………………………………………………….107

ANEXĂ

 

 

 

 

EXTRAS DIN LUCRARE:

 „Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative”(Legea învăţământului, art.3, alin.2).

Prin definiţie, idealul educativ „este categoria de generalitate maximă ce surprinde paradigma de personalitate, oarecum abstractă, proiectul devenirii umane la un moment dat, într-o societate dată”(C. Cucoş, 1999, p.46). În acelaşi timp, idealul educativ reprezintă instanţa valorică supremă din care derivă norme, principii, scopuri, strategii şi obiective determinate care direcţionează procesul de formare a viitorilor adulţi. Datorită gradului mare de generalitate el poate părea nefuncţional şi chiar utopic. În plus, idealul educativ nu se decantează în spaţiul activităţilor educative, ci se „impune” din exterior, din partea altor instanţe decât cele educative. Altfel spus el nu este un model standard, impus odată pentru totdeauna, ci este expus conjuncturilor istorice.

„Formarea personalităţii autonome” este enunţată ca ideal educaţional al şcolii româneşti. Fiind ideal educaţional se caracterizează prin cele trei dimensiuni prezentate în orice manual de pedagogie: socială, psihologică şi pedagogică. Cu alte cuvinte, formarea personalităţii autonome corespunde unor cerinţe sociale, răspunde nevoilor şi posibilităţilor indivizilor şi poate fi transpusă practic în planul instructiv – educativ.

În ce măsură şcoala românească asigură formarea personalităţii autonome? Aceasta este întrebarea la care lucrarea de faţă încearcă un posibil răspuns. Autonomia elevului reprezintă un subiect controversat în spaţiul şcolii noastre. Această concluzie a rezultat mai ales în urma unor discuţii informale purtate cu unele cadre didactice şi elevi din învăţământul preuniversitar. Autonomia se dovedeşte a fi un domeniu vag, incert, chiar periculos. Există minţi care nu concep autonomia elevului în cadrul şcolii. Cu alte cuvinte, rolul acestei instituţii este acela de a forma roboţi, indivizi în serie, „programaţi” să execute şi nu să propună singuri. La cealaltă extremă se situează părerile conform cărora şcoala oferă prea multă autonomie elevilor, iar aceasta nu poate fi decât dăunător, deoarece ei nu mai recunosc nici o autoritate.

În ceea ce-i priveşte pe elevi, mulţi dintre ei au dovedit că nici nu cunosc sensul conceptului de „autonomie”.

Ce rol îi revine profesorului în formarea personalităţii autonome? Iată o altă întrebare care a stat în centrul atenţiei. În ce măsură profesorii sunt conştienţi de acest rol şi în ce măsură acţionează în direcţia construirii autonomiei elevilor?

Studiul se centrează pe perioada adolescenţei din două motive:

  1. în această perioadă de vârstă se sfârşeşte şcolaritatea obligatorie şi pot fi constatate, măcar în parte, efectele acţiunii educative asupra viitorilor adulţi;
  2. la adolescenţă se manifestă cel mai pregnant nevoia de autonomie şi tot la persoanele de această vârstă poate fi constatat gradul de autonomie pe care îl posedă.

În acest context idealuleducaţional este mai mult un pretext, decât un punct de reper sau un motiv de emitere a judecăţilor de valoare. Se spune despre ideal, în general, că spre el se tinde, dar niciodată nu poate fi atins, iar despre idealul educaţional că „mai mult se declamă decât se înfăptuieşte”(C. Cucoş, 1999, p. 47). Este formarea personalităţii autonome doar o iluzie pe care o propune şcoala românească sau ea se şi înfăptuieşte?

 

                       

PREDAREA SE FACE PE CD, PRIN MANDAT POSTAL RAMBURS (PLATA SE FACE LA POSTA), INSA SE POATE AJUNGE SI LA ALTA MODALITATE DE LIVRARE (PE MAIL)

 

PLATA SE FACE LA RIDICAREA COLETULUI.

 

 

Nu exista nici un comentariu inca.

30 produse asemanatoare:

Cos de cumparaturi

Fara produse

Livrare 0,00 lei

Total 0,00 lei

Plateste    

» Produse noi