Autentificare   |   Cumparaturi   |   Contact    
 

EVALUAREA

EVALUAREA

EVALUAREA


50,00 lei cu TVA

EVALUAREA

 

 

 

Numar de pagini: 78

Diacritice: Da

Format: Word

Prezentare Power Point: Nu

Pret: 50 lei

 

 

DESCRIERE:

 

CUPRINS:

INTRODUCERE ……………………………………………………………………… 3

 

CAPITOLUL 1. Aspecte teoretice introductive vizând tema abordată …………...

           1.1. Delimitări conceptuale. Tendinţe de modernizare a evaluării şcolare ……..

           1.2. Importanţa evaluării şi funcţiile ei …………………………………………

           1.3. Motivaţia pentru învăţare şi evaluarea ……………………………………..

           1.4. Afectivitate, comunicare şi evaluare ……………………………………….

           1.5. Creativitatea şi evaluarea ………………………………………………….

           1.6. Evoluţia criteriului în evaluare. Modele de interpretare a conceptului

de criteriu …………………………………………………………………………….

           1.7. Capcanele evaluării ………………………………………………………..

           1.8. Erori frecvente în evaluare ………………………………………………..

 

CAPITOLUL 2. Tradiţional vs. modern în evaluare. Metode moderne de      evaluare, de la teorie la practică ……………………………………………………

           2.1. Observarea sistematică a comportamentului elevului faţă de învăţare ……

           2.2. Portofoliul …………………………………………………………………

           2.3. Proiectul …………………………………………………………………..

           2.4. Investigaţia ……………………………………………………………….

           2.5. Autoevaluarea ……………………………………………………………

 

ÎNCHEIERE ………………………………………………………………………..

ANEXE ………………………………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE

 

EXTRAS DIN LUCRARE:

,,Procesul evaluativ” face parte face parte din viaţa noastră de zi cu zi. Transformările suferite de societate, în general, şi de diferitele comunităţi sau grupuri, în special, după modul în care acestea răspund interacţiunilor interne sau externe, ,,presiunile” resimţite de individ în relaţia sa cu mediul, fac ca fiecare dintre noi să se supună unui continuu proces de autoreglare. Acesta este menit să asigure armonizarea cu diferitele exigenţe simţite, implicite sau formulate explicit în cadrul diverselor raporturi, legături la care aderăm de bună voie sau ne sunt impuse de inevitabila socializare.

Dacă ne gândim la noi inşine din diferitele perspective ale sociologiei am observa că rolul nostru capătă valenţe diferite, dar are întotdeauna legatură cu ceea ce ne înconjoară. Perspectiva funcţionalistă vorbeşte de menţinerea echilibrului şi a stabilitaţii sistemului social care se poate întâmpla numai în urma unui acord al indivizilor asupra a ceea ce este bine, drept şi moral. Perspectiva conflictuală acordă conflictului virtuţi progresiste, care stimulează schimbarea socială. În societate, spun conflictualiştii, există o diversitate atât de mare de grupuri de interese, încât, pentru a putea să întreprindă ceva, oamenii trebuie să se asocieze. Societatea este în permanentă creatie prin intermediul interacţiunilor indivizilor, fiind totuşi preexistenţa lor. Indivizii se modelează în cadrul societaţii, în timp ce societatea se schimbă şi ea sub influenţa acţiunii acestora, spun adepţii perspectivei interacţioniste. Indivizii şi societatea se presupun reciproc şi nici o parte nu poate exista fără cealaltă. Se pare că, între atâtea variabile, singura constantă este  valoarea  (cu  toată  impreciziunea  termenului). Valoarea  sau  cât  valorăm  este

întrebarea pe care  ne-o punem aproape instinctiv şi, pentru a ne răspunde, apelăm la criterii evaluative diverse. Fie că în urma unui consens social am construit un set de norme la care ne raportăm, fie că simţim nevoia  de schimbare şi progres şi aducem în discuţie valori noi, menite să detroneze vechiul, fie că în interacţiunile noastre am ajuns să mediem între ceea ce ne defineşte ca indivizi şi ceea ce societatea consideră dezirabil, căutând un fel de ,,compromis perfect”, continuu vrem să ştim cum stăm, unde anume ne aflăm.

Totul porneşte de la ceea ce ne place să facem sau ceea ce ne defineşte individualitatea. Urmează apoi încercarea de a transforma ceea ce ne place să facem într-o recunoaştere pe plan social a propriilor noastre aptitudini. Transformarea lor în competenţe începe odată cu formularea unor obiective ale demersurilor la care am purces. Este un pas important în construirea conştientă a propriei vieţi. În acţiunile noastre, termenul de valoare începe să ocupe un loc din ce în ce mai important. Dorinţa de a primi aprecieri pozitive din partea celorlalţi, teama de a nu greşi sau pur şi simplu tendinţa firească de a ne uşura calea ne fac să căutam modele: oameni sau situaţii a căror valoare a răspuns deja unor exigenţe, oameni, situaţii, principii care au trecut proba timpului şi deci, a căror valoare le oferă dreptul legitim de a fi un sistem de referinţă.

,,Jocul” de-a statusuri şi roluri, prescrise sau dobândite, ne pune mereu în situaţia neplacută de a trăi între variabile sau a trăi urmările unor incongruenţe. Pare că singură constantăeste aceea a evaluării permanente a propriilor demersuri, competenţe, comportamente şi a-ţi asuma raspunsul laîntrebarea ,,Unde mă situez?”. Este modalitatea noastră de a afla dacă am progresat sau dacă este cazul să adoptam noi orientări care pot răspunde mult mai bine dorinţelor noastre.Fireşte că aceste lucruri- continuarea demersurilor sau reorientarea- nu-şi au rostul în cazul unei subiectivităţi exagerate venite dintr-o acerbicitate, soră cu egoismul pur, de a ne atinge scopurile. Obiectivitatea aprecierilor proprii are mare legătură cu nivelul motivaţional cu cea mai mare putere în schema funcţionării noastre: ,,nivelul credinţelor despre sine, al etichetei- identitate”.(1) Obiectivitatea vine din asumarea unor responsabilităţi ale acţiunilor noastre. Obiectivitatea are rolul de a ne reevalua ideea despre ceea ce ne dorim cu adevărat pe măsură ce creştem spiritual şi intelectual şi  de  a ne integra în  rândul  semenilor, asigurându-ne respectul lor la un moment dat. Responsabilitatea asumării obiective a faptelor noastre este sinonimă, după părerea mea, cu respectul de sine. În practica şcolară actuală, respectul de sine a devenit baza unei bune relaţii pedagogice (educator- elev/ elev- educator; elev- elev/ educator- educator). Deşi pe plan informal şcoala a pierdut din importanţă, pe plan social, deci formal, mediul  educaţional şcolar şi-a sporit rolurile, preluând mult din cel al familiei.

 

PREDAREA SE FACE PE CD, PRIN MANDAT POSTAL RAMBURS (PLATA SE FACE LA POSTA), INSA SE POATE AJUNGE SI LA ALTA MODALITATE DE LIVRARE (PE MAIL)

 

PLATA SE FACE LA RIDICAREA COLETULUI.

 

 

 

Nu exista nici un comentariu inca.

30 produse asemanatoare:

Cos de cumparaturi

Fara produse

Livrare 0,00 lei

TVA 0,00 lei

Total 0,00 lei

* TVA Inclus

Plateste    

» Produse noi