Autentificare   |   Cumparaturi   |   Contact    
 

EROZIUNEA CAVITATIONALA IN MASINILE INDUSTRIALE – PROIECT DE LICENTA

EROZIUNEA CAVITATIONALA IN MASINILE INDUSTRIALE – PROIECT DE LICENTA


50,00 lei cu TVA

EROZIUNEA CAVITATIONALA IN MASINILE INDUSTRIALE – PROIECT DE LICENTA

 

 

 

Numar de pagini: 53

Prezentare Power Point: Nu

Pret: 50 lei

 

 

DESCRIERE:

 

 

Cuprins licenta

Pag.

Introducere

Cap.1 Eroziunea cavitationala in masinile industriale

1.1 Eroziunea cavitationala la turbinele hidraulice

1.2 Eroziunea cavitationala la pompe

1.3 Eroziunea cavitationala la elicele navale

Cap.2 Eroziunea cavitationala a materialelor in laborator

2.1 Consideratii generale

2.2 Obiective urmarite prin investigarea

eroziunii cavitationale in laborator

2.3 Instalatii de laborator

2.3.1 Tunele hidrodinamice

2.3.2 Aparate cu disc rotitor imersat in lichid

2.3.3 Aparate vibratorii

2.4 Metode de evaluare si ierarhizare materialelor dupa rezistenta la eroziunea prin cavitatie

2.4.1 Ordonarea materialelor si evaluare rezistentei lor la eroziune cavitationala dupa panta curbelor de pierdere masica sau volumica

2.4.2 Ordonarea materialelor si evaluare rezistentei lor la eroziune cavitationala dupa valoarea vitezei vs de stabilizare a eroziunii

2.4.4 Ordonarea materialelor si evaluare rezistentei lor la eroziune cavitationala dupa maximul vitezei de eroziune, vmax

2.4.4 Ordonarea materialelor si evaluare rezistentei lor la eroziune cavitationala dupa rezistenta normalizata la cavitatie Rns sau Rnmax

Cap.3 Aspecte ale mecanismelor distrugerii materialelor prin eroziune cavitationala

3.1 Mecanismul ruperii prin oboseala

3.2 Observatii in Laboratorul de Masini Hidraulice din Timisoara

Cap.4 Cercetarea rezistentei la eroziunea prin cavitatie a otelului inoxidabil X22CrNi17, destinat turnarii paletelor si rotoarelor de turbina hidraulica

4.1 Consideratii privind materialul cercetat

4.2 Aparatura si metoda utilizate

4.3 Rezultate experimentale

4.3.1 Curbe si parametrii specifici

4.3.2 Morfologia microstructurii erodate prin cavitatie

4.4 Analiza rezultatelor experimentale

4.5 Concluzii

BIBLIOGRAFIE

 

Extras din licenta

INTRODUCERE

Eroziunea cavitationala este determinata de transmiterea spre suprafata solida a fortei generate prin implozia repetata a unor bule de vapori formate in zonele in care presiunea lichidului a scazut sub o anumita valoare. La centralele hidroelectrice aparitia acestui fenomen poate fi suficient de intensa pentru a provoca uzuri locale cu adancimi care depasesc 10 mm/an. Repararea acestor uzuri este deosebit de costisitoare atat prin operatiile conexe cat si prin pierderile de productie determinate de duratele mari ale scoaterii din functie a echipamentului. In acelasi timp, pentru estimarea rezistentei materialului la cavitatie se foloseste metoda compararii curbelor sau a diversilor parametrii caracteristici eroziunii cavitationale, obtinuti pentru materialul studiat, cu ai unui material etalon.

Noua orientare a cercetatorilor de eroziune cavitationala este de identificare a cauzelor ce determina diverse modificari structurale si de stabilire a tehnologiilor de fabricare a unor materiale cu componenta structurala si caracteristici fizico-mecanice capabile sa le confere rezistenta sporita la atacul cavitational. Aceasta este determinata de analizele mai multor palete de turbine hidraulice si elice navale erodate cavitational. Metoda de abordare este la inceputul ei si se bazeaza pe utilizarea celor mai performante microscoape electronice, cu care se studiaza microsructura materialului erodat cavitational in aparate de laborator de mare intensitate distructiva, asa cum sunt aparatele vibratorii.

Prin urmare eroziunea cavitationala reprezinta in continuare o mare problema in functionarea masinilor hidraulice si echipamentelor hidraulice si hidromecanice (fapt dovedit si de distrugerea unei palete retehnologizate a rotorului turbinei Kaplan de la Portile de Fier I, dupa nici 200 de ore de functionare) si o continua preocupare a oamenilor de stiinta, fapt demonstrat de numeroasele simpozioane si conferinte internationale cu teme specifice cavitatiei si efectelor sale.

Totodata, otelurile inoxidabile cu continut ridicat de Ni si Cr sunt cunoscute ca avand o foarte buna rezistenta la eroziunea cavitationala si au fost utilizate, pe scara larga, la fabricarea turbinelor hidraulice incepand din 1950. Performantele acestor oteluri au fost ,,de la foarte bine la satisfacator''in functie de conditiile particulare ale echipamentului.

Asadar, eforturile de investigare a cauzelor ce genereza fenomenul erozional si de stabilire a ponderii influientei tuturor factorilor ce contribuie la procesul hidrodinamic si mecanic ale cavitatiei se intensifica tot mai mult prin investigatii pe instalatiile industriale si in laborator. Actualmente, nu exista tara posesoare de centrale hidroelectrice si exploatatoare de nave maritime si fluviale in care acest fenomen sa nu fie studiat de specialisti. In Romania aceasta problema ocupa un loc aparte. Potentialul hidroenergetic al tarii si dezvoltarea industriei constructoare de turbine hidraulice au determinat realizarea unor ample programe de cercetare a eroziunii cavitationale. Studiile efectuate arata ca instalatiile cele mai afectate de eroziunea cavitationala sunt turbinele hidraulice, pompele si elicele navale.

Majoritatea eforturilor sunt concentrate spre intelegerea cauzelor si factorilor ce concureaza la producerea anumitor intensitati erozionale cat si la crearea unor noi materiale care sa aiba rezistente sporite la distrugere cavitationala si care sa asigure durate de exploatare indelungate. Din acest motiv vor continua investigatiile de stabilire a factorilor ce caracterizeaza materialul (proprietati fizico-mecanice, structura, tehnologie de elaborare si prelucrare) si pot asigura aceasta calitate.

Cap.1 EROZIUNEA CAVITATIONALA IN MASINILE INDUSTRIALE

1.1 Eroziunea cavitationala la turbinele hidraulice

Cercetarile, realizate pe turbinele hidraulice, indiferent de tip, arata ca toate materiale folosite in confectionarea pieselor ce intra in componenta traseului de curgere, lucrand in aceleasi conditii, sunt supuse eroziunii cavitationale, in proportii diferite. Cele mai atacate componente sunt camerele (fig.1.2a) si paletele rotoarelor (fig.1.2b). Motivul este dorinta constructorilor de turbine de a realiza masini care sa furnizeze puteri cat mai mari. Distrugerile erozive cele mai insemnate apar cand acestea sunt confectionate din oteluri carbon si slab aliate. In schimb, pentru conditii similare de functionare, otelurile inoxidabile (cu constitutie chimica pe baza de crom, crom-nichel, s.a) au rezistenta la cavitatie mai ridicata .

Eroziune la racordarea paleta-guler

Eroziune la camera turbinei

Figura 1.2.a Efecte ale eroziunii cavitationale asupra componentelor unei turbine hidraulice []

(Turbina Kaplan de la C.H.E. Portile de Fier I)

Eroziune la periferie paleta (extrados)

Figura 1.2.b Efecte ale eroziunii cavitationale asupra componentelor unei turbine hidraulice []

(Turbina Kaplan de la C.H.E. Portile de Fier I)

a) 1 b)

Fig.1.2c Schema distrugerilor cavitationale la turbinele hidraulice Kaplan

a - la camera rotorului; b- pe paleta (1 - zona de eroziune; 2 - muchia de intrare; 3 - cavitatia de vartej produsa la partea frontala a paletei)

Pentru turbinele de la Portile de Fier I eliminarea completa a cavitatiei ar insemna o escavare in aval de circa 70 m. Acest lucru este foarte cosistisitor si foarte greu de realizat, din acest motiv se face un compromis intre cavitatie si beneficiul economic, adica in mod intentionat se admite functionarea turbinei in cavitatie industriala acceptabila.

Pe paleta turbinei Kaplan cele mai aprige eroziuni apar pe extradosul paletei si aceste eroziuni pot sa fie generate de vartejul cavitational sau de cavitatia de profil.

Din figura 1.2c se observa ca din suprafata camerei turbinei este supusa cavitatiei doar acea parte care se afla in zona si sub axa de rotatie a paletelor rotorice.

Componenta turbinei hidraulice care se distruge cel mai rapede, prin eroziune cavitationala, dupa 10 ? 30 mii ore de functionare, este rotorul. Distrugerea acestuia se realizeaza indiferent de materialul folosit. Spre exemplificare in fig.1.3 si 1.4 se prezinta doua rotoare erodate cavitational, unul de turbina Kaplan si unul de turbina Francis , iar in fig.1.5 si 1.6 fotografiile suprafetelor distruse cavitational realizate pe paletele turbinelor Kaplan de la Portile de Fier I.

Fig.1.3 Rotor de turbina Kaplan

distrus cavitational [] Fig. 1.4 Rotor de turbina Francis

distrus cavitational []

Fig.1.5 Paleta nr.4 a turbinei Kaplan nr.5 de la C.H.E. Portile de Fier I

(extradosul paletei in imediata vecinatate a periferiei,

in dreptul axului de rotire al paletei) []

Fig.1.6 Paleta nr.5 a turbinei Kalan nr.5 de la C.H.E. Portile de Fier I

(extradosul paletei, coltul format de bordul

de fuga cu periferia paletei) [].

 

 

PREDAREA SE FACE PE CD, PRIN MANDAT POSTAL RAMBURS (PLATA SE FACE LA POSTA), INSA SE POATE AJUNGE SI LA ALTA MODALITATE DE LIVRARE (PE MAIL)

 

PLATA SE FACE LA RIDICAREA COLETULUI.

 

 

 

Nu exista nici un comentariu inca.

9 produse asemanatoare:

Cos de cumparaturi

Fara produse

Livrare 0,00 lei

TVA 0,00 lei

Total 0,00 lei

* TVA Inclus

Plateste    

» Produse noi