Autentificare   |   Cumparaturi   |   Contact    
 

CERCETARI EXPERIMENTALE PRIVIND STRUNJIREA MATERIALELOR POLIMERICE

CERCETARI EXPERIMENTALE PRIVIND STRUNJIREA MATERIALELOR POLIMERICE


50,00 lei cu TVA

CERCETARI EXPERIMENTALE PRIVIND STRUNJIREA MATERIALELOR POLIMERICE

 

 

 

Numar de pagini: 157

Prezentare Power Point: Nu

Pret: 50 lei

 

 

DESCRIERE:

 

 

CUPRINS

Cuprins licenta

Denumiri folosite in prezenta lucrare 7

CAPITOLUL 1. GEOMETRIA OPTIMA A PARTII ASCHIETOARE A SCULELOR

1.1. Criterii de optimizare 9

1.2. Criteriile esentiale de optimizare a partii aschietoare 10

1.3. Legatura dintre criteriile de optimizare si parametrii geometrici ai partii aschietoare 10

1.4. Influenta incarcarii energetice unitare asupra principalelor criterii de optimizare 12

1.5. Influenta capacitatii de evacuare a caldurii din zona de aschiere asupra criteriilor de optimizare 12

1.6. Influenta parametrilor geometrici ai partii aschietoare asupra criteriilor de optimizare 12

1.7. Interdependenta actiunii factorilor asupra criteriilor de optimizare 27

1.8. Stabilirea gradului de importanta al criteriilor de optimizare 29

1.9. Bibliografie 31

CAPITOLUL 2. INFORMATII GENERALE CU PRIVIRE LA PRELUCRAREA MATERIALELOR PLASTICE

2.1.Principalele operatii de aschiere a maselor plastice 32

2.2. Ghid de fabricatie - strunjirea si burghierea 34

2.3.Ghid de fabricatie -frezarea 35

2.4.Ghid de fabricatie - debitarea 37

2.5. Scurt indrumar pentru inlaturarea defectiunilor tehnice 37

2.6. Bibliografie 40

CAPITOLUL 3. ANALIZA ASCHIERII SI PRELUCRARII FOLOSIND CONCEPTELE DIN MECANICA RUPERII

3.1. Introducere 41

3.2. Aschierea elastica 42

3.3. Deformarea plastica 45

3.4. Forfecarea plastica 51

3.5. Ecruisarea 56

3.6. Comparatii experimentale 57

3.7. Concluzii 61

3.8. Bibliografie 62

CAPITOLUL 4. TESTE DE ASCHIERE PENTRU DETERMINAREA TENACITATII LA RUPERE LA POLIMERI

4.1. Introducere 63

4.2. Analiza 63

4.2.1. Gc determinat printr-un bilant energetic (Metoda 2) 64

4.2.2. Gc determinat prin schema de reducere a fortei a lui Merchant (Metoda 1) 67

4.2.3. Modelarea frecarii pe interfata scula-aschie (Metoda 3) 68

4.2.4. Observatii asupra schemelor de analiza 69

4.3. Determinarea componentei principale a fortei de aschiere Fz, la strunjirea materialelor polimerice PTFE CG 32-3 si PTFE GR15 70

4.3.1. Masurarea deformatiei specifice in timpul procesului de aschiere 70

4.3.2. Materialele polimerice utilizate la incercarile experimentale

(PTFE CG 32-3 si PTFE GR 15) 72

4.3.3. Modelul legii de variatie a componentei principale a fortei de aschiere (Fz) 75

4.3.4. Rezultate si discutii 76

4.4. Prelevarea si masurarea aschiilor 79

4.5. Rezultate finale si discutii 83

4.6. Concluzii 85

4.7.Bibliografie 85

CAPITOLUL 5. IMPLEMENTAREA STANDARDULUI DE MANAGEMENT AL CALITATII ISO 9001, LA FACULTATEA DE MECANICA

5.1. Importanta implementarii standardului de management al calitatii ISO 9001, la Facultatea de Mecanica 87

5.1.1. Introducere 87

5.1.2. Certificarea ISO 9001- intre necesitate si valoarea adusa 88

5.1.3. Maturitatea organizatiei si conceptele de ,,indicator" si ,,indicator de performanta" 89

5.1.4.Concluzii 92

5.2. Implementarea sistemului 93

5.2.1. Angajarea managementului (faza A) 94

5.2.2. Implementarea sistemului de management al calitatii (FAZA B) 96

5.2.2.1. Campanie informativa 96

5.2.2.2.Instruire si antrenare 97

5.2.2.3. Elaborarea documentatiei 97

5.2.2.4 Implementarea procedurilor 98

5.2.3.Etapa 4. Implementare definitiva 132

5.3. Certificarea 133

5.3.1. Etapele certificarii sistemului de management ISO 9001 133

5.3.1.1.Initierea certificarii 133

5.3.1.2.Evaluarea in vederea certificarii 134

5.3.1.3.Audit stadiul 1 134

5.3.1.4.Audit stadiul 2 134

5.3.1.5.Tarife 135

5.3.1.6.Acordarea certificatului 135

5.3.1.7.Supravegherea 136

5.3.1.8.Certificatul 136

5.4.Bibliografie 136

Anexe 137

 

Extras din licenta

CAPITOLUL 1. GEOMETRIA OPTIMA A PARTII ASCHIETOARE A SCULELOR

Durata de exploatare a unei scule si deci economicitatea prelucrarii depinde in mare masura de modul cum au fost stabiliti parametrii geometrici ai partii aschietoare.

Pentru rezolvarea acestei probleme proiectantul trebuie sa considere valorile optime ale unghiurilor partii active ale sculei astfel incat dimensiunile si forma taisurilor sa asigure obtinerea preciziei dimensionale, a formei si a rugozitatii prescrise pentru suprafetele care se prelucreaza. Conditiile de formare a aschiilor, care se creeaza prin adoptarea parametrilor geometrici optimi, trebuie sa duca la obtinerea unei durabilitati maxime a sculei, la desfasurarea aschierii cu forte si momente de aschiere minime si o calitate ridicata a suprafetei prelucrate.

Prin geometrie optima se intelege deci ansamblul parametrilor geometrici ai partii aschietoare care satisfac maximal atat conditiile tehnice ale suprafetei prelucrate, cat si cele privind comportarea in aschiere a sculei.

1.1. Criterii de optimizare

Pentru aprecierea gradului de optimalitate a geometriei unei scule aschietoare este necesara precizarea prealabila a criteriilor de optimizare, atat a celor principale, cat si cele secundare.

Principalele criterii de optimizare a geometriei sculelor aschietoare sunt:

- rezistenta la uzura sau durabilitatea efectiva a sculei;

- capacitatea de a aschia cu forte si momente minime;

- calitatea si precizia suprafetelor prelucrate.

Pe langa aceste criterii principale se pot evidentia si o serie de alte criterii, dupa cum urmeaza:

- locul de pe tais care vine primul in contact cu suprafata de prelucrat;

- directia rezultantei fortelor de aschiere;

- dinamicitatea fortelor si momentelor de aschiere;

- forma aschiei si directia de degajare a acesteia;

- capacitatea canalelor de a cuprinde si evacua aschiile;

- ascutire si reascutire comoda;

- rezistenta si rigiditatea taisului;

- tehnologicitatea partii aschietoare;

- pretul de cost, s.a.

Rezistenta la uzura sau durabilitatea efectiva a sculei este de cele mai multe ori criteriul esential de optimizare a geometriei, datorita urmatoarelor considerente:

- cresterea rezistentei la uzura, permite o sporire corespunzatoare a vitezei optime de aschiere, deci si a productivitatii prelucrarii;

- durabilitate ridicata conduce la micsorarea consumului specific de scule pe unitatea de produs, deci la reducerea pretului de cost.

- cresterea rezistentei la uzura determina o crestere corespunzatoare a stabilitatii dimensionale a partii aschietoare, cu consecinte directe in cresterea preciziei prelucrarii.

Capacitatea de a aschia cu forte si momente reduse reprezinta un criteriu important, intrucat de acesta depind:

- rezistenta si deformatia sculei si a sistemului tehnologic, stabilitatea la vibratii si implicit calitatea si precizia prelucrarii;

- incarcarea energetica unitara (puterea consumata pe unitatea de lungime a taisului), de care depinde durabilitatea sculei;

- consumul energetic al masinii-unelte.

Calitatea suprafetei prelucrate este un criteriu principal in cazul operatiilor de finisare.

Locul de pe tais care vine primul in contact cu suprafata de prelucrat prezinta importanta deosebita in cazui sculelor a caror parte aschietoare are actiune intermitenta, cu o dinamicitate ridicata a fortelor si momentelor de aschiere. Pentru cutitele de mortezat si rabotat sau frezele cilindro-frontale se urmareste ca primul punct de pe tais ce vine in contact cu suprafata de prelucrat sa fie cat mai indepartat de varful dintelui sculei, deoarece varful prezinta o rezistenta mecanica redusa.

Directia rezultantei fortelor de aschiere are influenta asupra modului de solicitare a partii aschietoare, a dintelui, a corpului si partii pe fixare a sculei.

Dinamicitatea fortelor si momentelor de aschiere influenteaza in principal calitatea suprafetei prelucrate dar si durabilitatea taisului sculei.

Forma aschiei si directia sa de degajare are importanta in ce priveste descongestionarea zonei de aschiere, a eliminarii caldurii, influentand pe aceasta cale durabilitatea. De forma aschiilor depinde si comoditatea deservirii masinii-unelte, evitarea pericolului de accidentare a operatorului, depozitarea spanului.

Capacitatea canalului de a cuprinde si elimina aschiile degajate trebuie luata in considerare la sculele la care aschiile se degaja in spatii inchise sau semiinchise, de tipul broselor, frezelor de debitat, burghielor, adancitoarelor, s.a.

1.2. Criteriile esentiale de optimizare a partii aschietoare

In raport de conditiile concrete de aschiere, de materialul prelucrat, calitatea suprafetei prelucrate, regimul de aschiere, caracterul prelucrarii-degrosare: semifinisare sau finisare, de prezenta lichidelor de racire-ungere, de materialul sculei, sa., este necesar sa se procedeze la adoptarea, la selectarea, din multitudinea criteriilor de apreciere a comportarii sculei in aschiere, a unui numar restrans de criterii, numite esentiale, in raport cu care se procedeaza la optimizarea geometriei taisului.

Criteriile esentiale difera in raport si cu scopul prelucrarii. De exemplu, la operatiile de degrosare, cand se urmareste un maxim de productivitate, cu un consum minim de energie, fara a urmari o calitate si precizie ridicata, criteriile esentiale de optimizare sunt durabilitatea si capacitatea de a aschia cu forte si momente minime. La operatiile de finisare insa, criteriile de optimizare esentiale vor fi calitatea suprafetei prelucrate si rezistenta la uzura.

Pentru selectarea criteriilor esentiale este necesara evidentierea influentelor pe care parametrii geometrici ai partii aschietoare o au asupra criteriilor de optimizare.

1.3. Legatura dintre criteriile de optimizare si parametrii geometrici ai partii aschietoare

Dupa cum se poate constata, criteriile de optimizare sunt reprezentate de fenomene si calitati ale procesului de aschiere si ale sculei, ca rezistenta la uzura, fortele si momentele de aschiere, calitatea si precizia suprafetei. Aceste fenomene si calitati sunt influentate de diferiti parametri care apar in proces, cum sunt: elementele regimului de aschiere, caracteristicile fizico-mecanice ale materialului prelucrat si ale materialului sculei, prezenta si natura lichidelor de racire-ungere, gradul de uzura al sculei, parametrii geometrici ai partii aschietoare.

Pentru intelegerea modului in care influenteaza fiecare parametru, in special fiecare parametru geometric, asupra criteriilor de optimizare, este necesara precizarea factorului esential care determina modul de desfasurare al procesului de formare al aschiei.

Cercetarile in domeniul aschierii au condus la concluzia ca factorul esential care determina conditiile si modul de desfasurare a procesului de aschiere este temperatura pe suprafata de contact dintre aschie si fata de degajare a sculei si temperatura medie in zona deformatiilor maxime a aschiei.

La randul ei temperatura este determinata in cea mai mare masura de incarcarea energetica unitara a taisului si capacitatea sculei de a elimina caldura din zona de aschiere.

Prin incarcarea energetica unitara (E) se intelege puterea consumata pe unitatea de lungime a taisului principal, proportionala cu cantitatea de caldura degajata in unitatea de timp, pe unitatea de lungime a aceluiasi tais.

Fig.1.1.Lungimea partii active a taisului

Incarcarea energetica unitara va fi data de relatia

,

in care:

Fz - forta principala in daN;

V - viteza de aschiere, in m/min;

l - lungimea partii active a taisului, in mm.

Expresia incarcarii energetice unitare poate fi detaliata in functie de regimul de aschiere si parametrii geometrici ai sculei, conform Fig. 5.1.

 

 

PREDAREA SE FACE PE CD, PRIN MANDAT POSTAL RAMBURS (PLATA SE FACE LA POSTA), INSA SE POATE AJUNGE SI LA ALTA MODALITATE DE LIVRARE (PE MAIL)

 

PLATA SE FACE LA RIDICAREA COLETULUI.

 

 

 

Nu exista nici un comentariu inca.

9 produse asemanatoare:

Cos de cumparaturi

Fara produse

Livrare 0,00 lei

TVA 0,00 lei

Total 0,00 lei

* TVA Inclus

Plateste    

» Produse noi