Autentificare   |   Cumparaturi   |   Contact    
 

COMPOZIŢIILE ŞCOLARE ─ METODE DE RECEPTARE ŞI UTILIZARE A LIMBAJULUI LITERAR

COMPOZIŢIILE ŞCOLARE ─ METODE DE RECEPTARE ŞI UTILIZARE A LIMBAJULUI LITERAR


50,00 lei cu TVA

COMPOZIŢIILE ŞCOLARE ─ METODE DE RECEPTARE ŞI UTILIZARE A LIMBAJULUI LITERAR

 

 

 

 

Numar de pagini: 193

Diacritice: Da

Format: Word

Prezentare Power Point: Nu

Pret: 50  lei

 

 

DESCRIERE:

CUPRINS:

ARGUMENT

Omul subt vremi sau despre noua viziune a educației

în România ……….……………………………..………….……………………..... 5

 

CAPITOLUL I

I. Aspecte ale studierii limbii și literaturii

române astăzi...…………………………………………………………………..…..11

I. 1. Reflecţii asupra rolului disciplinelor umaniste în educaţie

de-a lungul timpului …................................................................................................ 11

I. 2. Obiective ale studierii limbii române în școală sau despre

educația pariotică. …………………………………………………………………… 12

I. 3. Obiective ale studierii literaturii române în şcoala contemporană sau despre dezvoltarea interesului pentru lectură la copii …......……………………………………….. 16

I. 4. Educaţia ca joc: literatură şi copilărie ………………..………………………… 20

 

CAPITOLUL II

Privire analitică asupra programei și manualelor școlare …..………………….. 24

 

CAPITOLUL III

O singură limbă și mai multe perspective. …..……..……..……………………… 35

III. 1. Sub semnul limbii române contemporane sau

drumul de la sacru la profan ………………………………………………...……… 35

III.2 Limbă literară versus limbaj literar …………………………………………… 38

III.3.Stilistica funcțională și studierea limbajului literar …………………………… 43

III.4 Jaloane în teoria receptării. ……………………………………………………. 48

 

CAPITOLUL IV

Compozițiile în școală – aspecte metodice …………………………………..…… 58

IV. 1. Definire și scop. Compoziția școlară între programa școlară și

practica didactică ……………………………………………………..……..…….. 58

IV. 2. Cerințe metodologice de bază privind formarea deprinderilor de

a compune …………………………………………………………………….…… 60

IV. 3. Tehnica elaborării compunerilor ……………………………………………. 70

IV. 4. Elemente de psihopedagogie în dezvoltarea competențelor de

compunere …………………………………………………………………………. 74

IV. 5. Tipuri de compunere practicate în școală ..…………………………………. 78

IV. 5. Lecțiile de compoziție ……………………………………………………….. 86

IV. 5.1. Metode, mijloace și forme de realizare a lecțiilor de compoziție …………. 86

IV. 5.2. Lecțiile de compoziție ….………………………………………………….. 93

            IV. 5. 2. 1. Lecția de dobândire de cunoștințe ..…..…...…………………… 93

            IV. 5. 2. 2. Lecția de formare a priceperilor și deprinderilor ……………….. 95

            IV. 5. 2. 3. Lecția de evaluare a compozițiilor ……………………………… 97

 

CAPITOLUL V.

Rolul strategiei didactice în asigurarea eficienței orelor de compoziție școlară – cercetare experimentală …………………….…………………..………………………… 99

V. 1. Ipoteză. Scop. Obiective …………………………..………………………….. 99

V. 2. Metodologia cercetării ……………………………………..…………..……. 101

            V.2.1. Eșantionul, lot operațional ………….......................……………….. 101.

            V.2.2. Metode utilizate ……………………………………………………. 101

            V.2.3. Etapele cercetării …………………………………………………… 102

V. 3. Înregistrarea, prelucrarea, analiza și evaluarea rezultatelor evaluării inițiale . 102

            V. 3. 1. Înregistrarea, prelucrarea, analiza și evaluarea rezultatelor

            evaluării inițiale ............................................................................................. 102

            V. 3. 2. Înregistrarea, prelucrarea, analiza și evaluarea rezultatelor

            evaluării formative …………………………………………………………. 111

            V.3.3. Înregistrarea, prelucrarea, analiza și evaluarea rezultatelor

            evaluării finale ……………………………………………..….…………… 114

 

VI. CONCLUZII …………………………………………………….…………… 122

 

VII. ANEXE ……………………………………………………………………….. 125

           VIII. BIBLIOGRAFIE ………………………….…………………………………. 185

 

EXTRAS DIN LUCRARE:

Românul contemporan, marcat de pragmatism şi singularitate, angajat constant şi imperativ în conceperea, planificarea şi la urmă în „trăirea propriei lui vieţi“, se surprinde amar dezechilibrându-se în eforturi axiologice pe graniţa tot mai neclară dintre bine şi rău. Polifonia vocilor, pluralitatea adevărurilor, versatilitatea valorilor contemporane fac tot mai dificilă limpezirea omului cu el însuşi şi asigurarea unor reflexe coerente care să-i articuleze structura umană şi profesională.       

Într-o perioadă în care criza valorilor nu mai este doar un subiect monden de tratat la o ceaşcă de ceai intelectual, acum când ne simţim tot mai mult prizonierii unei istorii mondiale globalizante ce se suprapune peste experienţa nefericită a mai bine de jumătate de secol de istorie românească comunisto-post decembristo-pro europeniste prăvălindu-se şi strivindu-ne implacabil, învăţământul românesc reformat este chemat să facă curăţenie în curtea naţiunii şi ca o gospodină pricepută, să şteargă de praf borcanele cu bunătăţi puse la păstrare în cămările spiritualităţii româneşti cu speranţa că ştergându-le de praf şi scoţându-le la lumină vor putea atrage atenţia abuzată a românilor.           

Un om care nu-şi cunoaşte trecutul îşi ratează viitorul. Un profesor care nu-şi cunoaşte trecutul ratează viitorul unor individualităţi şi pe al naţiunii sale. De aceea o redefinire a viziunii asupra educaţiei căutând să înţelegem de unde venim ne poate ajuta să înţelegem încotro ne îndreptăm sub aspect uman şi profesional.  

Deşi ştiinţa „didacticii“ s-a conturat abia în secolul al XVII-lea, învăţarea ca formă de a adaptare a omului la lume îşi poate găsi începuturile chiar în preistorie. Încă din cele mai vechi timpuri omul s-a arătat preocupat de achiziţionarea mai mult sau mai puţin conştientă de priceperi şi deprinderi. Istoria vorbeşte despre capacitatea conştientizată treptat de a se adapta la mediu (intern şi extern) prin cunoaştere. Însăşi istoria culturii şi civilizaţiei umane poate fi considerată o istorie a învăţării. Timpul curs peste omenire a avut darul de a spiritualiza materia.

Cunoscutul pedagog ceh J.A. Comenius, nume de referinţă al didacticii pentru contemporanii noştri, şi-a definit concepţia cu privire la organizarea instruirii în şcoală pe idei intrate în cultura timpului încă din perioada Renaşterii: „Didactica noastră are drept proră şi pupă: să cerceteze şi să găsească un mod prin care învăţătorii, cu mai puţină osteneală, să înveţe mai mult pe elevi, în şcoli să existe mai puţină dezordine, dezgust şi muncă irosită şi mai multă libertate, plăcere şi progres temeinic, în comunitatea creştină să fie mai puţină beznă, confuzie şi dezbinare, dar mai multă lumină, ordine, pace şi linişte.“.[1]

În încercarea de a fi eficienţi, căutăm strategia didactică văzută ca un artificiu al minţii de specialist în pedagogie trecând, fără să observăm, peste faptul că sufletul cu suflet se lucrează, iar valoarea în contact cu valoarea se naşte. „The Man is the highest, the most absolute, and the most excellent of things created“ („Omul este fiinţa cea mai profundă, cea mai apropiată de divinitate, deci perfectă“), proclama Comenius încă din primul capitol al Didacticii Magna, carte de căpătâi a psihopedagogiei.

Referinţele sunt justificate nu doar prin aspectele didactice pe care le aminteşte şi la care se raportează psihopedagogia contemporană, ci şi de concepţia asupra educaţiei pe care ne-o dezvăluie Tratatul. „Părintele didacticii moderne“ valorizează arta formării omului din perspectiva spiritualităţii creştine. Fără să se lase dominat de dorinţa de a crea un om nou, altul sau altfel decât l-a creat Dumnezeu însuşi, un om ros direct proporţional de ambiţii şi de inhibiţii, Comenius postulează supremaţia firescului educaţional: „If we wish to fiind a remedy for defects of nature it is in nature herself that we must look for it, since it is certain that art can do nothing but imitate nature.“ („Dacă ne dorim să îndreptăm defectele omeneşti, noi trebuie să ne inspirăm din natură, căci arta nu poate face nimic altceva decât să imite natura.“).

 Aşadar, „paradigma comeniană“ nu propune smulgerea omului din rădăcinile sale spirituale şi trecerea lui prin laboratorul de obţinere sintetică a omului nou aşa cum narcisic tind să o facă concepţiile moderne ca urmare a cerinţelor politico-sociale ale timpului. „The seeds of this three (learning, virtue, religion) are naturaly implanted in us“ („Răsadul virtuţilor face parte din structura noastră în mod firesc“)[2]. Nouă ne rămâne ca strategie să descoperim ceea ce există în mod natural în noi fără a forţa limitele firii umane sau a le distorsiona. Aşadar, educaţia ca artă poate să îndrepte firea omenească (să o educe) folosind aceleaşi mijloace pe care le foloseşte însăşi natura, „the exact order of instruction must be borrowed from nature“.

 

                       

PREDAREA SE FACE PE CD, PRIN MANDAT POSTAL RAMBURS (PLATA SE FACE LA POSTA), INSA SE POATE AJUNGE SI LA ALTA MODALITATE DE LIVRARE (PE MAIL)

 

PLATA SE FACE LA RIDICAREA COLETULUI.

 

 

Nu exista nici un comentariu inca.

30 produse asemanatoare:

Cos de cumparaturi

Fara produse

Livrare 0,00 lei

TVA 0,00 lei

Total 0,00 lei

* TVA Inclus

Plateste    

» Produse noi