Autentificare   |   Cumparaturi   |   Contact    
 

COMPLEMENTELE NECIRCUMSTANȚIALE METODE ȘI TEHNICI DE PREDARE ÎN GIMNAZIU

COMPLEMENTELE NECIRCUMSTANȚIALE METODE ȘI TEHNICI DE PREDARE ÎN GIMNAZIU


50,00 lei cu TVA

COMPLEMENTELE NECIRCUMSTANȚIALE METODE ȘI TEHNICI DE PREDARE ÎN GIMNAZIU

 

 

 

Numar de pagini: 183

Diacritice: Da

Format: Word

Prezentare Power Point: Nu

Pret: 50  lei

 

 

DESCRIERE:

CUPRINS:

I.Introducere..........................................................................................................................7

I.1.Școala imperativele culturii..............................................................................................7

I.2.Limba română – disciplină prioritară a instrucției și educației......................................7

I.3.Motivarea alegeri temei...................................................................................................10

II.Fundamentarea teoretică a temei....................................................................................13

II.1.Complementul.................................................................................................................13

     II.1.1.Noțiuni generale

     II.1.2.Clasificare

II.2.Complementele necircumstanțiale...................................................................................15

II.3.Complementul direct. Propoziția completivă directă.......................................................15

     II.3.1.Noțiuni generale

     II.3.2.Termeni regenți

     II.3.3.Clasa de substituție

     II.3.4.Dubla realizare a complementului direct

     II.3.5.Propoziția completivă directă

     II.3.5.1.Noțiuni generale

     II.3.5.2.Clasificarea subordonatei compltive directe

     II.3.5.3.Regentul subordonatei completive directe

     II.3.5.4.Elemente introductive

     II.3.5.5.Topica și puctuația

     II.3.5.6.Reluarea și anticiparea completivei directe

     II.3.5.7.Delimitarea completivei directe de alte tipuri de subordonate

     II.3.5.8.Contragerea

II.4.Complementul secundar.................................................................................................30

     II.4.1.Noțiuni generale

     II.4.2.Clasa de substituție

     II.4.3.Propoziția completivă secundară

     II.4.3.1.Topica și punctuația

II.5.Complementul (obiectul) indirect...................................................................................34

     II.5.1.Aspecte definitorii. Caracteristici

     II.5.2.Regentul complementului indirect

     II.5.3.Clasa de substituție

     II.5.4.Dubla exprimare a complementului indirect

     II.5.5.Clasificarea complementului indirect

     II.5.6.Complementul indirect și alte părți de propoziție

     II.5.7.Propoziția subordonată completivă indirectă

     II.5.7.1.Definiție.Caracteristici

     II.5.7.2.Regentul subordonatei completive indirecte

     II.5.7.3.Elementele introductive

     II.5.7.4.Reluarea și anticiparea completivei indirecte

     II.5.7.5.Contragerea

II.6.Complementul indirect și gramatica tradițională...........................................................45

     II.6.1.Clasa de substituție

     II.6.2.Elementele regente

     II.6.3.Complementul indirect și alte părți secundare de propoziție

     II.6.4.Subordonata completivă indirectă

     II.6.4.1.Întrebări

     II.6.4.2.Regentul subordonatei completive indirecte

     II.6.4.3.Elemente relaționale

     II.6.4.4.Subordonata completivă indirectă și alte propoziții subordonate

II.7.Complementul prepozițional...........................................................................................50

     II.7.1.Aspecte definitorii

     II.7.2.Termeni regenți

     II.7.3.Clasa de substituție

     II.7.4.Tipuri de complemente prepoziționale

     II.7.5.Topica și punctuația

II.8.Complementul de agent...................................................................................................57

     II.8.1.Aspecte definitorii. Caracteristici

     II.8.2.Termeni regenți

     II.8.3.Clasa de substituție

     II.8.4.Tipuri de complement de agent

     II.8.5.Mărcile complementului de agent

     II.8.6.Topica și punctuația

     II.8.7.Delimitarea complementului de agent de alte poziții sintactice

     II.8.8.Prepoziția completivă de agent

II.9.Complementul posesiv.....................................................................................................63

     II.9.1.Aspecte definitorii. Caracteristici

     II.9.2.Termeni regenți

     II.9.3.Clasa de substituție

     II.9.4.Topica și punctuația

II.10.Complementul comparativ.............................................................................................65

     II.10.1.Aspecte definitorii. Caracteristici

     II.10.2.Termeni regenți

     II.10.3.Tipuri de complement comparativ

     II.10.4.Clasa de substituție

     II.10.5.Topica și punctuația

II.11.Complementele necircumstanțiale și organizarea informațională a enunțului.........70

III.Metode și tehnici didactice utilizate în procesul instructiv-educativ..........................71

III.1.Metode de învățământ. Delimitări conceptuale............................................................71

III.2.Metode specifice învățământului gimnazial.................................................................80

     III.2.1.Metode tradiționale folosite în procesul de predare-învățare a limbii române

     III.2.2.Integrarea metodelor moderne (activ-participative) în orele de limba română

IV.Ipoteza, obiectivele și metodologia cercetării.................................................................95

IV.1.Metodologia cercetării....................................................................................................95

IV.2.Ipoteza cercetării.............................................................................................................96

IV.3.Obiectivele cercetării.......................................................................................................96

V.Metodologia predării complementelor necircumstanțiale..............................................97

V.1.Rolul lecției de gramatică în gimnaziu............................................................................97

V.2.Cercetarea.........................................................................................................................99

     V.2.1.Metode și tehnici utilizate

     V.2.2.Testarea inițială

     V.2.3.Etapa formativă

     V.2.4.Testarea finală

V.3.Metode și procedee folosite în predarea complementului direct / indirect..................140

VI.Concluzii..........................................................................................................................151

Bibliografie............................................................................................................................155

Anexe.....................................................................................................................................161

 

EXTRAS DIN LUCRARE:

          Fundamentale pentru viaţa unei societăţi, limba şi cultura contribuie, în egală măsură, la modelarea vieţii sociale, la afirmarea individului în plan profesional şi social, la creşterea capacităţii de adaptare şi la îmbogăţirea universului său afectiv, motivaţional şi atitudinal.   Văzută ca principal izvor de cultură şi civilizaţie, răspunderea şcolii creşte considerabil în perspectiva educării şi formării pentru viaţă a tinerei generaţii.În acelaşi timp este vizibilă ponderea  tot mai mare pe care o capătă între celelalte discipline studiul limbii române, situaţie pe deplin justificată de vreme ce, fiind limbă naţională, limba întregului popor, limba română este instrumentul de transmitere a cunoştinţelor, a ideilor şi a sentimentelor.                        Limba română este o rostire cu valențe celeste si, cu certitudine, cea mai spirituală disciplină, impregnată cu veracitate originală și duioșie mioritică. A-ți studia graiul trece dincolo de conceptul de angajament moral sau necesitate esențială, ci e mai degrabă o experiență inedită ce-ți dezvăluie propria ființă prin prisma pluridimensională a literaturii. Studiul limbii române în şcoală devine un domeniu de interes pentru întreaga societate atât din punct de vedere lingvistic, ca proces de însuşire efectivă a limbii, cât şi din punct de vedere cultural, ca proces de formare a individului prin studierea literaturii.

        Mijloc de exprimare şi comunicare, limba este însuşită de copil încă din primii ani de viaţă, şcoala asigurând continuarea învăţăturii începute în familie.

         În plan general, învăţarea limbii române - care serveşte ca vehicul al gândirii şi comunicării la toate disciplinele - favorizează dezvoltarea structurilor mentale ale elevului şi-i permit să descopere, să aprecieze şi să accepte o serie de valori morale şi estetice.

        Pentru fiinţa omului cuvântul este”exprimarea fiinţei”. Învăţarea limbii române este în acelaşi timp libertate şi constrângere. Libertate pentru că permite fiecăruia să se exprime, să se afirme, să înţeleagă lumea şi pe ceilalţi oameni, şi este constrângere fiindcă, pentru a comunica, ea obligă pe emiţător şi pe receptor să respecte reguli şi norme.

        De aici organizarea studiului limbii în jurul a două tipuri fundamentale de activitate didactică: exersarea comunicării şi studiul sistematic al compartimentelor limbii, într-o viziune globală de interdependenţă şi de echilibru.                                                        

        Scopul central al studierii limbii române este formarea unor elevi capabili de a se încadra activ în domeniile vieții sociale, de a se familiariza cu valorile umane și culturale, ceea ce ar asigura viabilitatea unei societați deschise.

        Înainte de toate şcoala va acţiona pentru a face din limbă un instrument din ce în ce mai precis, mai expresiv şi corect în serviciul gândirii şi al comunicării..Profesorul va conduce elevul spre conştientizarea posibilităţilor de utilizare a limbii, de structurare mai bună a exprimării, a gândirii sale, deci îi va oferi instrumentele de care are nevoie fără a uita vreodată că esenţială nu este memorarea noţiunilor, ci capacitatea de a le aplica.

        Profesorul îl va face pe elev să înţeleagă că limba nu este numai un mijloc de comunicare, ci şi purtătoarea unei culturi. Textele, în sensul larg, joacă un rol de neînlocuit, nu numai ca modele de limbă scrisă, ci şi ca mijloace care îi permit elevului să ajungă la cunoaşterea limbii, a valorilor acesteia, care îl ajută să-şi formeze un sistem propriu de valori şi să participe la dezvoltarea culturii.

        În această viziune însuşirea limbii române devine o datorie de onoare. În şcoală elevii învaţă să preţuiască acest tezaur moştenit de la strămoşi, pătrund frumuseţile limbii noastre naţionale, îi descoperă şi îi recunosc bogăţia şi posibilităţile nuanţate de exprimare.

       “Noi, de fapt, avem două patrii coincidente-spunea Nichita Stănescu-odată este patria-pământ şi de piatră şi încă o dată numele patriei de pământ şi de piatră. Numele patriei este tot patrie.O patrie fără nume nu este patrie.Limba română este patria mea.”

        A scrie şi a se exprima corect este datoria oricărui vorbitor, nu doar a celui de limba română, a fiecărui elev şi aceasta trebuie să devină o preocupare permanentă de maximă importanţă pentru toate disciplinele şcolare.

        Studiul limbii române contribuie la dezvoltarea gândirii logice, a spiritului de observație, a capacităților de analiză, de comparare, de generalizare. Limba română contribuie la dezvoltarea tuturor laturilor conștiinței elevilor și la cultivarea disponibilității de a colabora cu semenii, de a întreține relații interumane eficiente pe diverse planuri de activitate, imperativ categoric al dezvoltării vieții moderne.

        Predarea şi însuşirea gramaticii limbii române în şcoală constituie o necesitate pentru cultura generală a oricărui elev, indiferent de domeniul de activitate în care îşi va desfăşura pregătirea.Experienţa dintotdeauna a şcolii noastre, viaţa însăşi demonstrează necesitatea şi utilitatea gramaticii, ca parte fundamentală a limbii şi literaturii române în învăţământ.

        “Când spunem orice lucru, cât de simplu, pe înţelesul celorlalţi - scrie Ion Coteanu - punem în mişcare un număr de reguli, fără de care nu am fi în stare,nici,să legăm două cuvinte între ele. Regulile acestea, de care de multe ori nici nu ne dăm seama, formează în mintea noastră o gramatică, nu numaidecât învăţată în şcoală, ci deprinsă de la părinţi,o dată cu primele cuvinte, cu jocurile, cu cele dintâi poezii copilăreşti învăţate pe de rost, o gramatică folosită mereu, ori de câte ori vorbim sau scriem, ascultăm sau citim spusele altora.Cine vorbeşte despre ştiinţă, artă, literatură sau tehnică are nevoie de o gramatică mai dezvoltată.De aceea ne trebuie o gramatică mai bogată şi mai nuanţată decât cea deprinsă fără studii.”

        Necesitatea predării gramaticii în strânsă legătură cu implicaţiile ei în exprimarea scrisă şi orală este cea mai importantă cerinţă a lecţiei de gramatică, căreia i se subordonează în cadrul obiectivelor urmărite, inclusiv exerciţiile de analiză gramaticală.

 

 

                       

PREDAREA SE FACE PE CD, PRIN MANDAT POSTAL RAMBURS (PLATA SE FACE LA POSTA), INSA SE POATE AJUNGE SI LA ALTA MODALITATE DE LIVRARE (PE MAIL)

 

PLATA SE FACE LA RIDICAREA COLETULUI.

 

 

Nu exista nici un comentariu inca.

30 produse asemanatoare:

Cos de cumparaturi

Fara produse

Livrare 0,00 lei

TVA 0,00 lei

Total 0,00 lei

* TVA Inclus

Plateste    

» Produse noi